Trântind pe-al său birou visător
O îndrazneaţă idee plină de viaţa,
Sperând să-n frunte sufetul trecător
Şi-a sa dorinţă de non-viaţă.
Sorbind din sticla cosmosului roz
Motivul coşmarului ingerului mort
Văzu privirea sufletului inceţoşată
Pe-a sa podea mereu revoltată.
Trecând spre albul tunel a veşnicei amintire
Tresări o urmă de viaţă, de iubire
Luptând la orizont vestitul tun de lumină
Spre împăcare şi într-o acceptare divină,
Trăind
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu