Închişi într-o ecuaţie a vieţii, plină de necunoscute, zece
Secând triunghiul verde, cel al miresi, feţe,
Roind într-o integrală comună, lăsând năzbâtii ale tinereţii, creţe
Doar prin altarul confesiunii, moment al adevărului, unic al ceţei
Maturizând înspre accept, rolul de stâlp şi-al cuplului,
Al Vieţii.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu